|
După
cum am putu observa din tabelul 48, populaţia raionului a crescut cu
101,6% - în general datorita sporirii numărului ucrainenilor
(103,0%). Reprezentanţii celorlalte etnii erau în descreştere -
parţial datorită emigrărilor - ruşii, bieloruşii
şi evreii şi asimilării etniilor neucrainene. Această
creştere este caracteristică întregii zone rurale la sud de râul
Prut.
De la
ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean
numărul persoanelor din raionul Vijniţa aparţinând etniei
române a scăzut de la 408 persoane Ia 254 - cu 154 persoane sau cu
37,75%. Şi principala pricină este asimilarea - în raion nu
există nici o biserica românească şi nici într-o şcoală
limba română nu este studiată. Populaţia românofonă
din zona istorică a răzeşimii dintre Prut, Ceremuş
şi Şiret de la izvoarele Şiretului din imediata apropiere
de Pocuţia galiţiană, care înaintea ocupaţiei
habsburgice era majoritară este deja pe cale de dispariţie.
Doar în câteva
familii s-a mai păstrat limba lui M. Eminescu.
Să ne
adresăm la situaţia lingvistică din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o
58.877 ucraineni şi 227 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 39 ucraineni şi 731 reprezentanţi ai altor etnii care
au declarat în calitate de limbă materna altă limbă decât
ucraineană posedau liber limba de stat - în total 59,874 de persoane
sau 99,8% posedau limba ucraineană şi doar 119 persoane nu
utilizau limba de stat.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de către
538 ruşi şi 82 reprezentanţi ale altor etnii, încă 67
de ruşi şi 20.319 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă. În total limba rusă
era cunoscută liber de către 21.006 persoane sau 35,0% din
populaţia raionului.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 34 din cei 58 de moldoveni şi 165 din cei 196
de români. In afară de aceasta încă 2 ucraineni au recunoscut
în calitate de limbă maternă limba română - Limba română
în calitate de L1 era
utilizată doar de către 201 de persoane sau 0,34% din populaţia
raionului, inclusiv de 199 persoane sau doar de către 78,35% din
populaţia apartenentă la etnia română (în 1989 acesta
cifră era de 246 persoane sau 62,3%).
Este
interesant faptul că în 1989 limba română a fost recunoscută
în calitate de limbă maternă de către 155 de persoane ce
s-au declarat români., iar în 2001 - de către 165 de români - cu
10 mai mult (lucru lămurit prin câteva căsătorii mixte
unul dintre soţi fiind român din zona românofonă).
După
părerea noastră la următorul recensământ populaţia
românească nu va depăşi în acest raion câteva zeci de
persoane.
Despre
„urmele româneşti” din acest raion nordbucovinean cu vechi tradiţii
româneşti şi azi aproape în întregime ucrainizat, vom reveni
pe parcurs.
COMPONENŢA ETNICĂ A RAIONULUI CHELMENEŢ ÎN 2001
Tabelul 50
După
cum am putut observa din tabelul 50, numărul populaţiei
raionului basarabean situat între frontiera cu republica Moldova şi
Nistru în apropierea Podoliei în 12 ani a cunoscut o scădere,
caracteristica pentru întreaga zonă nordbasarabeanâ ucrainofonă,
- cu 7.9% faţă de 1989 (tendinţă de altfel observată
în ultimii 20 de ani), în raion a scăzut şi numărul
ucrainenilor - cu 7,2%. Totuşi cota ucrainenilor crescuse cu 0,7%.
SITUAŢIA LINGVISTICĂ DIN RAIONUL CHELMENEŢ ÎN 2001
Tabelul 51
De la
ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean
numărul persoanelor din raionul Chelmeneţ aparţinând
etniei române a scăzut de la 645 persoane !a 502 — cu 143 persoane
sau cu 22,2%. Şi principala pricină este asimilarea - în raion
nu există nici o biserica românească şi nici într-o
şcoală limba română nu este studiată. Populaţia
românofonă din zona istorică nordbasarabeană a vechii
Moldove azi a ajuns să fie doar o minoritate neînsemnată. La
următorul recensământ numărul ei nu va depăşi
400 de persoane, iar limba română aproape că nu va fi utilizată
nici măcar la nivel de familie. Dar să ne adresăm la situaţia
lingvistică din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o
47.208 ucraineni şi 168 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 43 ucraineni şi 849 reprezentanţi ai altor etnii care
au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 48.268 de
persoane sau 99,6% posedau limba ucraineană si doar 200 persoane nu
utilizau limba de stat.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de către
545 ruşi şi 96 reprezentanţi ale altor etnii, încă 44
de ruşi şi 15.527 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut in calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă. În total limba rusă
era cunoscută liber de către 16.212 persoane sau 33,5% din
populaţia raionului.
În
calitate de L1 au
recunoscut limbă etniei 378 din cei 477 de moldoveni şi 14 din
cei 25 de români, în afară de aceasta încă 7 ucraineni si 3
români au declarat în calitate de limbă maternă “limba
moldovenească”. Limba româna în calitate de L1 era utilizată
doar de către 402 de persoane sau 0,83% din populaţia raionului,
inclusiv de 395 persoane sau doar de către 78,7% din populaţia
apartenentă Ia etnia română (în 1989 această cifră
era de 524 persoane sau 81,2%). După părerea noastră la următorul
recensământ populaţia românofonă nu va depăşi
în acest raion câteva 250-275 de persoane.
COMPONENŢA ETNICĂ A RAIONULUI HOTIN ÎN 2001
Tabelul 52
SITUAŢIA LINGVISTICA DIN RAIONUL HOTIN IN 2001
Tabelul 53
|
