|
După
cum am putut observa din tabelul 52, numărul populaţiei acestui
raion basarabean situat între frontiera cu republica Moldova şi
Nistru în apropierea Podoliei în 12 ani a cunoscut o scădere,
caracteristică pentru întreaga zonă nordbasarabeană
ucrainofonă, - cu 4,6% faţă de 1989 (tendinţă
dealtfel observată în ultimii 20 de ani), în raion a scăzut
şi numărul ucrainenilor - cu 3,6%. Totuşi cota ucrainenilor
crescuse cu 0,9%. Cu 0,2% crescuse şi cota moldovenilor - în general
datorită unicului sat absolut majoritar moldovenesc - Colincăuţi
cu biserică românească şi şcoală ucraineană,
în care limba nu se studiază în calitate de obiect obligatoriu.
De la
ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean
numărul persoanelor din raionul Hotin aparţinând etniei române
a scăzut de la 5.354 persoane la 5.161 — eu 193 persoane sau cu
3,6%. Şi principala pricină este asimilarea - în raion nici într-o
şcoală limba română nu este studiată, doar la Colincăuţi
(satul de baştină a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe a Moldovei
din Chişinău a Patriarhiei de la Moscova Vladimir (Cantareanu)
există o biserică românească, iar datorită
eforturilor părintelui Bivolaru în apropiere se construeşte
şi o mănăstire).
Populaţia
românofonă din zona istorică nordbasarabeană din fostul
judeţ Hotin azi a ajuns să fie doar o minoritate, La. următorul
recensământ numărul ei nu va depăşi 5.000 de
persoane, iar limba română va fi utilizată la nivel de familie
şi biserică doar în satul Colincăuţi.
Să ne
adresăm la situaţia lingvistică din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o
65.971 ucraineni şi 322 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 67 ucraineni şi 5.274 reprezentanţi ai altor etnii
care au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 71.634 de
persoane sau 98,9% posedau limba ucraineană şi doar 764 persoane
nu utilizau limba de stat
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de către
805 ruşi şi 111 reprezentanţi ale altor etnii, încă
98 de ruşi şi 30.350 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă. în total limba rusă
era cunoscută liber de către 31,364 persoane sau 43,3% din
populaţia raionului.
În
calitate de L1,
au recunoscut limba etniei 4.971 din cei 5.102 de moldoveni şi 37 din
cei 59 de români, în afară de aceasta încă 18 ucraineni, 5
ţigani, l găgăuz şi l români au declarat în calitate
de limbă maternă “limba moldovenească”, iar 4 moldoveni
au declarat în calitate de limbă maternă limba română.
Limba română în calitate de li era utilizată doar de către
5.037 de persoane sau 6,96% din populaţia raionului, inclusiv de
5.013 persoane sau 93,6% din populaţia apartenentă la etnia română
(în 1989 această cifră era de 5.182 persoane sau 96,8%). După
părerea noastră la următorul recensământ populaţia
românofonă în acest raion va fi sub 5.000 de persoane.
COMPONENŢA
ETNICĂ A RAIONULUI SECURENI ÎN 2001
Tabelul 54
După
cum am putut observa din tabelul 54, numărul populaţiei acestui
raion basarabean situat între frontiera cu republica Moldova şi
Nistru în apropierea Podoliei în 12 ani a cunoscut o scădere,
caracteristică pentru întreaga zonă nordbasarabeană
ucrainofonă, - cu 7,8% faţă de 1989 (tendinţa dealtfel
observată în ultimii 20 de ani), în raion a scăzut şi numărul
ucrainenilor - cu 6,4%. Totuşi cota ucrainenilor crescuse cu 1,4%. Cu
0,1% crescuse şi cota moldovenilor - în general datorita unicului
sat absolut majoritar moldovenesc - Şişcăuţi cu
biserică românească şi şcoală ucraineană,
în care limba nu se studiază în calitate de obiect obligatoriu.
Să ne
adresăm situaţiei lingvistice.
SITUAŢIA
LINGVISTICĂ DIN RAIONUL SECURENI ÎN 2001
Tabelul 55
De la
ultimul recensământ sovietic la primul recensământ ucrainean
numărul persoanelor din raionul Secureni aparţinând etniei române
a scăzut de la 1.861 persoane la 1.724-cu 137 persoane sau cu 7,4%.
Şi principala pricină este asimilarea - în raion nici într-o
şcoală limba română nu este studiată, doar la Şişcăuti
există o biserică românească4n limba română se
oficiază şi în comunitatea protestantă din localitate.
Populaţia
românofonâ din zona istorică nordbasarabeană din fostul judeţ
Hotin a vechii Moldove azi a ajuns să fie doar o minoritate neînsemnată.
La următorul recensământ numărul ei nu va depăşi
1.400 de persoane, iar limba româna va fi utilizată la nivel de
familie Şişcăuţi.
Să ne
adresăm la situaţia lingvistică din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au recunoscut-o
43.779 ucraineni şi 428 reprezentanţi ale altor naţionalităţi
încă 118 ucraineni şi 3.360 reprezentanţi ai altor etnii
care au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total 47.685 de
persoane sau 97,5% posedau limba ucraineană şi doar 1.204
persoane nu utilizau limba de stat.
Limba
rasă era recunoscută în calitate de L1 de către
2.892 ruşi (în special în satele de lipoveni Grubna şi
Belousovca) şi 338 reprezentanţi ale altor etnii, încă 112
de ruşi şi 12.494 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă,
În total
limba rusă era cunoscută liber de către 15.736 persoane sau
32,2% din populaţia raionului.
În
calitate de L1 au recunoscut limba etniei 1.440 din cei 1.681 de moldoveni
şi 17 din cei 43 de români, în afară de aceasta încă 11
ucraineni, 1 găgăuz şi 2 români au declarat în calitate
de limbă maternă “limba moldovenească”. Limba româna
în calitate de L1 era utilizată doar de către 1.471 de persoane
sau 3,0% din populaţia raionului, inclusiv de 1.459 persoane sau
84,6% din populaţia apartenetă la etnia română (în 1989
aceasta cifră era de 1.703 persoane sau 91,5%). După părerea
noastră la următorul recensământ populaţia românofonă
în acest raion va fi sub l .300 de persoane.
COMPONENŢA
ETNICĂ A RAIONULUI STOROJINET ÎN 2001
Tabelul 56
SITUAŢIA
LINGVISTICA DIN RAIONUL STOROJINEŢ IN 2001
Tabelul 57
După
cum am putut observa, raionul Storojineţ este cel mai mare raion
rural din regiune. Ca şi în întreaga zonă submonană la
sud de Prut aici a fost înregistrată o creştere a populaţiei
cu 6,2%. Cea mai mare creştere au înregistrat-o ucrainenii - cu
10,2% (datorită sporului natural şi asimilării altor
etnii), o creştere destul de mare au înregistrat-o şi românii
-6,5% (datorită sporului natural). Totuşi o parte dintre români
au fost asimilaţi - mai ales din satele în care nu există
şcoală sau biserică românească (Broscăuţii-Vechi,
Banila (fosta Banilă Moldovenească), Davideni, Panca, Mihalcea
etc.).
Populaţia
românofonă din zona istorică bucovineană din fostul judeţ
Storojineţ de la izvoarele şi de pe Valea Şiretului de la
frontiera cu România, majoritară încă acum 80-100 de ani, azi
a ajuns să fie doar o minoritate.
Să ne
adresăm situaţiei lingvistice din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au
recunoscut-o 56.068 ucraineni şi 2.463 reprezentanţi ale altor
naţionalităţi, încă 558 ucraineni şi 14.976
reprezentanţi ai altor etnii care au declarat în calitate de limbă
maternă altă limbă decât ucraineană posedau liber
limba de stat - în total 74.065 de persoane sau 77,7% posedau
limba ucraineană.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de
către 1.150 ruşi şi 579 reprezentanţi ale altor etnii
(în special în Storojineţ şi Crasna), încă 145 de ruşi
şi 34.058 de reprezentanţi ale altor naţionalităţi
care au recunoscut în calitate limbă maternă altă limbă
decât limba rusă posedau liber limba rusă.
În total limba
rusă era cunoscută liber de către 35.932 persoane sau 37,7%
din populaţia raionului.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 218 din cei 307 de moldoveni şi 33.312 din
cei 35,095 de români, în afara de aceasta încă 6 ucraineni, 1 găgăuz,
1 polon şi 3 români au declarat în calitate de limbă maternă
“limba moldovenească”, limba română a fost recunoscută
drept maternă de către 288 de ucraineni, 50 poloni, 34 ruşi,
30 moldoveni, 8 letoni, 7 nemţi, 4 bieloruşi, 1 kazah, 1 marieţ
şi 1 lituanian. Limba română în calitate de L1 era
utilizată doar de către 33.965 de persoane sau 35,64%% din
populaţia raionului, inclusiv de 33.563 persoane sau 94,8% din
populaţia apartenentă la etnia română (în 1989 această
cifră era de 24.664 persoane sau 73,0% - cifră inexactă
deoarece cei care în 1989 au declarat naţionalitatea română,
iar limba maternă cea de instruire - moldovenească, - aceasta
din urmă au fost trecută la limba străină).
După
părerea noastră, la următorul recensământ populaţia
românofonă în acest raion va depăşi 35.000 de oameni, iar
populaţia românească va atinge cifra de peste 37.000. Această
afirmaţie se bazează pe faptul că în satele majoritare româneşti
există biserică românească şi şcoli româneşti,
în total în anul de studii 2003/2004 în raion funcţionau 10 şcoli
medii, 5 medii incomplete si l primară cu 236 de clase şi un
contingent de 4.479 de elevi iar în şcoala ucraineană din Arşiţa
(Pătrăuţii-de-Jos) copii românilor frecventează lecţiile
de română, iar polonii - de polonă, în raion la Storojineţ
apare un ziar raional în limba română - „Meleag natal”, iar în
Pătrăuţii-de-Jos îşi are sediul Clubul
Cultural-sportiv regional „Dragoş-Vodă”.
Despre
situaţia din satele românofone şi „urmele româneşti”
din satele deja înstrăinate ale raionului vom reveni ceva mai târziu.
COMPONENŢA
ETNICĂ A RAIONULUI HLIBOCA ÎN
2001
Tabelul 58
SITUAŢIA
LINGVISTICA DIN RAIONUL HLIBOCA IN 2001
Tabelul 59
|
