|
După
cum am putut observa, în raionul Hliboca a fost înregistrată cea
mai spectaculoasă creştere a populaţiei ucrainene din
regiune - cu 24,1%. Ca şi în întreaga zonă submontană la
sud de Prut aici a fost înregistrată o creştere a populaţiei
cu 6,9%. O creştere destul de mare au înregistrat-o şi românii
- 13,4% (datorită sporului natural), însă scăderea bruscă
a persoanelor care s-au declarat moldoveni (cu 54,1% !!!) ne demonstrează
că numărul populaţiei româneşti scăzuse de la
38.686 în 1989 la 37.348 in 2001 - cu 3.338 persoane sau cu 1,98%.
Cert este faptul că o parte din românii din zona suburbană din
fostul raion rural Cernăuţi (Molodia, Ceahor, Corovia, Valea
Cosminului, Voloca şi Hruşeuţi), trecuţi arbitrar în
timpul recensămintelor sovietice la moldoveni au revenit la denumirea
firească de român, totuşi o parte dintre români au fost
asimilaţi - mai ales din satele în care nu există şcoală
românească (Ceahor, Valea Cosminului, Tureatca, Corceşti,
Camenca etc.). De remarcat ca în unele sate în care acum 12-15 ani în
biserică se mai oficia şi în limba română aceasta din urmă
nu mai este utilizată (Stârcea, Gârbovăţ, Volcineţul
Vechi etc.).
Dar să
revenim la situaţia lingvistică din acesta zonă pentru a
vedea tendinţele semnalate în 2001.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au
recunoscut-o 33.805 ucraineni şi 4.393 reprezentanţi ale altor
naţionalităţi, încă 190 ucraineni şi 18.806
reprezentanţi ai altor etnii care au declarat în calitate de limbă
maternă altă limbă decât ucraineană posedau liber
limba de stat - în total 57.194 de persoane sau 78,7% posedau limba
ucraineană.
Limba
rusă era recunoscută în calitate de L1 de către
734 ruşi şi 100 reprezentanţi ale altor etnii, încă
82 de ruşi şi 23.820 de reprezentanţi aparţinând
altor naţionalităţi care au recunoscut în calitate limbă
maternă altă limbă decât limba rusă posedau liber
limba rusă. în total limba rusă era cunoscută liber de
către 24.736 persoane sau 34,0% din populaţia raionului.
În
calitate de L1,
au recunoscut limba etniei 3.882 din. cei 4.425 de moldoveni şi
28.890 din. cei 32.923 de români, în afară de aceasta încă 4
ucraineni, 1 găgăuz, 1 polon şi 333 români au declarat în
calitate de limbă maternă “limba moldovenească”, limba
română a fost recunoscută drept maternă de către 138
de ucraineni, 27 poloni, 16 ruşi, 56 moldoveni., 3 nemţi, 2
azeri, 1 sârb şi 1 ţigan. Limba română în calitate de
L1 era
utilizată doar de către 33.405 de persoane sau 45,96% din populaţia
raionului, inclusiv de 33.161 persoane sau 88,8% din populaţia
apartenentă la etnia română (pentru 1989 statistica oficială
pentru acest raion cifre nu a difuzat!).
Raionul,
în care românii în 1989 deţineau primul loc, iar populaţia
românofonă era majoritară a început să se ucrainizeze
brusc - numărul ucrainenilor a crescut cu 6.618, iar a populaţiei
româneşti a scăzut cu 1.338 persoane şi aceasta pe
fundalul când procesele demografice în satele raionului sunt asemănătoare
indiferent de etnia majoritară. Situaţia din acest raion ne
aminteşte de situaţia din regiunea Odessa. Pentru obiectivitate
ar trebui să menţionăm că în imediata apropiere de
oraşul Cernăuţi - în Ceahor şi Corovia au început să
se stabilească aşa numiţii „noii ucraineni” - oameni
foarte bogaţi, care îşi construiesc case în suburbii —
aceasta ar putea lămuri creşterea numărului ucrainenilor cu
câteva sute de persoane. Scăderea numărului populaţiei româneşti
se datorează, în primul rând, asimilării.
Dacă
ar fi să comparăm numărul de elevi instruiţi în limba
maternă din acest raion (încă majoritar românesc - 51,4%, deja
nemajoritar românofon - doar 45,1% !!! dacă s-ar compara numărul
de elevi în anul de studii 2003/2004 din şcolile româneşti din
Storojineţ - 4.479 (în care au fost atestaţi aproximativ
acelaşi număr de români), în raionul Hliboca au fost înregistraţi
aproximativ acelaşi număr de elevi - 4.568 în 236 de
clase sau 38,98%, însă în şcolile ucrainene din Hliboca în
acelaşi moment au fost înregistraţi 7.146 elevi în 343
de clase sau 60,98% (1 clasă rusească cu 5 elevi a fost înregistrată
la Fântâna Albă) iese la iveală concluzia că procesul
asimilării prin şcoală în acest raion au luat o tendinţă
catastrofala şi situaţia putea fi comparată cu cea din
regiunea Odesa.
Dacă
ar fi să examinăm situaţia transformării şcolilor
romaneşti în mixte (Molodia, Băhrinesti), transformarea lor în
şcoli ucrainene (Ceahor, Tureatca, Corceşti, Valea Cosminului
etc. - în perioada sovietică) sau închiderea lor (în Poiana
Hlibocii, la Camenca - mai recent) putem constata că se creează
o zonă a asimilării tranzitive de-a lungul şoselei Cernăuţi
- frontiera cu România, despărţind arealul românofon în două
zone - zona raioanelor Noua Suliţa şi Herţa şi căteva
sate din raionul Hliboca (Privorochia, Stăneştii-de-Sus şi
de Jos, Dimca; Oprişeni,
Tereblecea, Şănăuţii-de-Sus şi de-Jos) de o parte
şi satele din Valea Şiretului din raioanele Hliboca şi
Storojineţ - pe de altă parte, lăsând Voloca şi Hrusăuţul
ca o insuliţă, înconjurate de sate deja ucrainene sau pe cale
de ucrainizare, - bariera ucrainofonă trecând chiar prin centrul
raional Hliboca.
Pentru
a stopa aceste tendinţe, comunitatea românească din acest
raion, în care chiar în consiliul raional românii încă mai deţin
majoritatea, a instituit un Centru Independent Bucovinean de Cercetări
Actuale cu sediul la Hliboca pentru a studia situaţia actuală
şi a reanima viaţa naţională în raion.
În raion
la Hliboca apare un ziar raional în limba română - „Timp nou”.
Populaţia
românofonă din această zona istorică bucovineană
majoritar românească încă acum 10-15 de ani din
fostele judeţe Storojineţ (Hliboca (Adâncată),
Carapcîu-pe-Şiret, lordăneşti, Cupca, Corceşti,
Suceveni, Camenca, Prisecăreni, Dumbrava Roşie, Dimca (Trestiana)
şi Rădăuţi (Bahnnesti, Volcineţii-Vechi, Fântâna
Albă, Cerepcăuţi, Gârbovăţ, Stârcea, Slobozia
Berlintilor, Oprişeni, Tereblecea, Sinăuţii-de-Sus şi
de-Jos, Stăneştii-de-Sus şi de-Jos) de pe Valea Şiretului
de la frontiera cu România, satele Tureatca şi Porni din fostul
Ţinut Herţa şi satele din dreapta Prutului din imediata
apropiere de oraş mai jos de Cernăuţi până la pârâul
Mamorniţa, azi se transformă deja într-o minoritate,
După
părerea noastră, dacă nu vor fi stopate tendinţele
amintite mai sus, la următorul recensământ populaţia
românofonă în acest raion va fi doar în jur de 35.000 de oameni
(vor trece în lumea celor drepţi mulţi dintre cei 4.163 de conaţionali
de-ai noştri, care în calitate de L1 utilizează
ucraineana, copii lor, după cum ne demonstrează practica, în
marea lor majoritate se vor declara deja ucraineni), im raionul
va deveni majoritar ucrainean. Despre situaţia din satele românofone
şi „urmele româneşti” din satele deja înstrăinate ale
raionului vom reveni ceva mai târziu.
COMPONENŢA
ETNICA A RAIONULUI NOUA SULIŢA ÎN 2001
Tabelul 60
SITUAŢIA
LINGVISTICA DIN RAIONUL NOUA SULIŢA TN 2001
Tabelul 61
După
cum am putut observa, raionul Noua Suliţa este unicul raion din
regiunea Cernăuţi şi din Ucraina, în care persoanele care
s-au declarat moldoveni deţin majoritatea absolută -
57,5%. Ca şi în întreaga zonă nordbasarabenă din dreapta
Prutului aici a fost înregistrată o scădere a populaţiei
şi doar creşterea înregistrată în zona bucovineană
din satele de lângă Cernăuţi a fixat o creştere de
0,8%. Cea mai mare creştere au înregistrat-o românii - cu l .009,2%
(datorita sporului natural, din satele Boian, Mahala etc. şi
revenirea la denumirea firească de român, mai ales, în zona
bucovineană a raionului).
Creşterea
numărului ucrainenilor din raion cu 5,3% nu poate fi lămurită
decât prin asimilarea altor etnii, deoarece numărul populaţiei
din satele majoritar ucrainene (eu mici excepţii nesemnificative, ca
de exemplu creşterea numărului locuitorilor la Rarancea (Ridkivţi)
cu l persoană) a cunoscut o scădere (de exemplu la Toporăuţi
de la 4.523 în 1989 la 4.411 în 2001, la Podvima - de la 2.539 la 2,426
etc.). In majoritatea satelor româneşti a fost înregistrată o
creştere (chiar şi în unicul sat majoritar moldovenesc cu
şcoală ucraineană şi biserică românească - Cotilău
numărul locuitorilor crescuse de la 2.789 - la 2.977).
Populaţia
românească din
dreapta Prutului mai jos de Cernăuţi din imediata apropiere cu
frontiera cu România şi Republica Moldova din raionul Noua Suliţa,
rămâne în continuare majoritară, însă a scăzut cu
11 persoane faţă de 1989 (când constituia 64,83% din populaţia
raionului), întrunind cifra de 56.233 persoane sau 64,3%. Populaţia
ucraineană, deşi populaţia satelor ucrainene scăzuse,
a crescut de la 28.207 persoane la 29.703 şi constituia la 5
decembrie 2001 34,0% din populaţia raionului (în 1989 - 32,5).
Să ne
adresăm situaţiei lingvistice din această zonă.
Limba
ucraineană în calitate de L1 au
recunoscut-o 29.338 ucraineni şi 465 reprezentanţi ale altor naţionalităţi,
încă 305 ucraineni şi 20.757 reprezentanţi ai altor etnii
care au declarat în calitate de limbă maternă altă limbă
decât ucraineană posedau liber limba de stat - în total
50.865 de persoane sau 58,2% posedau limba ucraineană.
Limba
rusă. era recunoscută în calitate de L1 de
către 1.144 ruşi şi 413 reprezentanţi ale altor etnii,
încă 68 de ruşi şi 44.274 de reprezentanţi ale altor
naţionalităţi care au recunoscut în calitate limbă
maternă altă limbă decât limba rusă posedau liber
limba rusă.
În
total limba rusă era cunoscuta liber de către 45.899 persoane
sau 52,5% din populaţia raionului, înregistrând cel mai înalt
nivel de cunoaştere a limbii ruse din zona rurală a regiunii.
În
calitate de L1 au
recunoscut limba etniei 47.585 din cei 50.329 de moldoveni şi 5.812
din cei 5.904 de români, în afară de aceasta încă 160
ucraineni, 57 români, 23 ruşi, 5 poloni, 2 nemţi, 1 găgăuz,
1 slovac, 1 evreu, 1 lezghin, 1 bielorus şi 1 azer au declarat în
calitate de limbă maternă “limba moldovenească”, limba
română a fost recunoscută drept maternă de către
2.264 moldoveni, 39 de ucraineni, 6 poloni, 5 ruşi, 2 bulgari, 2
armeni şi 1 inguş. Limba română în calitate de L1 era
utilizată doar de către 55.972 de persoane sau 64,0% din
populaţia raionului, inclusiv de 55.718 persoane sau 99,1% din populaţia
apartenentă la etnia română (în 1989 această cifră
era de 55.436 persoane sau 63,9%).
După
părerea noastră, la următorul recensământ populaţia
românofonă în acest raion va depăşi 56.000 de oameni, iar
populaţia românească va atinge cifra de peste 57.000. Această
afirmaţie se bazează pe faptul că în satele majoritare româneşti
există biserică românească şi şcoli româneşti.
In total în anul de studii 2003/2004 în raion funcţionau 17 şcoli
medii, 4 medii incomplete şi 4 şcoli mixte cu clase româneşti,
întrunind 361 de clase şi un contingent de 7.575 de elevi. Este
de remarcat, că în raionul Noua Suliţa la ora actuală a
fost înregistrat cel mai mare număr de elevi, instruiţi în
limba maternă în cadrul şcolilor naţionale. În raion
la Noua Suliţa apare un ziar raional în limba romană - „Cuvântul
adevărului”, iar la Ostriţa-Mahala la iniţiativa fraţilor
Purici este în curs de instituţionalizare o organizaţie românească
de artă plastică bisericească.
Despre
situaţia din satele românofone şi „urmele româneşti”
din satele deja înstrăinate ale raionului vom reveni ceva mai târziu.
|
|
